Look UP in the sky: it’s a bird, it’s a plane… it’s a house
Primul film de animație 3D de la Pixar, pentru copii de la 8 la 80 de ani, cum se zice pe la televiziuni. Cateodată simt nevoia sa râd cu sinceritate, nu de la vreo glumă intelectualizată, pe care o treci mai ‘nainte prin filtrul rațiunii și abia apoi râzi. Am mers așadar la UP, o poveste despre vise, copilărie, fericire, aventuri, iubire și toate cele care vin din natura umană și sunt gratis.
Inițial un băiat și o fetiță se întâlnesc și visează să ajungă în America de Sud, pe urmele unui explorator celebru al vremii, Charles Muntz. “South America… it’s a place just like America! Only South!” îi spune Ellie lui Carl, arătându-i jurnalul ei super extra mega giga secret de călătorii. Copiii cresc împreună, visând la Paradise Falls, un fel de Mecca-Sfânt Graal al imaginației lor, doar că… nu atât de complicat. Se căsătoresc, muncesc împreună la o căsuță, își doresc copii, dar nu pot să-i aibă, dar sunt fericiți împreună, până la adânci bătrânețe, când ea se îmbolnăvește și moare. Lasă în urmă un bătrân ursuz, o căsuță încărcată de amintiri și un vis neîmplinit (sau de împlinit): Paradise Falls, imortalizat într-o carte poștală pe care bătrânul Carl o păstrează cu sfințenie. Somat să plece din casa lor, care urma să fie dărâmată de niște corporatiști în costume negre, luat pe sus la azilul de bătrâni, Carl urmează ultimul îndemn al soției sale: go find adventure!
