De ce nu mai sunt copii în Neverland
Chiar și la 28 de ani mai am flash-uri cu momente în care mama mă ținea pe genunchi și îmi citea povești și basme. De la Scufița Roșie la Peter Pan și de la Harap Alb la Epopeea lui Ghilgameș. Cu lumina stinsă în cameră, și doar o rază de lumină venind de pe hol, mama mă adormea. În timp ce Peter Pan intra în cameră pe furiș, lovindu-se de pat și împiedicându-se de diversele jucării eu pășeam, încet și fascinat, către lumea basmelor.
10 gingers like this.
