Cenuşă, sânge şi tragedii cu iz balcanic
Pe Fanny am descoperit-o demult, într-un serial de epocă difuzat pe la televiziunile noastre la câţiva ani dupa revoluţie (“Doamnele de la malul mării”, un soap-opera à la française); am reîntâlnit-o apoi în “Vivement dimanche!”, am zărit-o cu coada ochiului în “Sabrina”, m-a fermecat în “8 femmes” şi m-a cucerit complet în “Callas forever”. Însă iubirea mea platonic-cinefilă a încasat recent o palmă dureroasă din care va fi greu să-mi revin: e vorba de “Cenuşă şi sânge”, prima producţie scrisă şi regizată de Ardant, care a deschis ediţia cu numarul 13 a Festivalului de Film Francez.
10 gingers like this.
