Dogma Verde
Articolul a fost scris de Ioan Colbeanu şi trimis spre publicare Ginger Group.
Iniţial aş fi pus titlul ăla ieftin de captivant, ‘10 motive pentru care ecologia va eşua’, dar problema de fond a curentului ‘verde’, camuflat în mişcarea globală eco, nu are nevoie decât de un singur bullet îndreptat spre propria tâmplă, ca să provoace o introspecţie lucidă asupra limitărilor lui:
- Mii de sfaturi mesianice de bucătărie, duş şi dormitor, care te fac să salvezi Pământul într-un ciclu mai scurt de 2 ore a jeans-ilor prespălaţi la maşina ‘green option’, să economiseşti două căni de apă la o cafea economică 3 sau tot în 1, să colectezi selectiv sâmburi de măsline turceşti în pungile biodegradabile de Bruxelles sau să-ţi încurajezi ‘facebook to face’ semenii nigerieni din ghetourile radioactive…
Diferenţa dintre buna teorie de tipul ‘Acţionează conştient, ajută şi schimbă mediul în comunitatea sau microcosmosul tău’ şi malpraxisul global (şi individual) al sfaturilor numai bune de mântuit planeta, transformă liberul arbitru într-o fluierătură de enoriaş în biserică.
Cu Jidvei înainte, marş!
Masa de seară în deplasare cu munca presupune relaxare şi satisfacerea unei nevoi fireşti, eventual cu o pulpă de pui la grătar, dar nu e aşa. Pentru că, de cele mai multe ori, masa de seară e în continuare muncă prin întreţinerea musafirului.
Eu şi doi danezi la o crîşmă din Satu Mare, singurii clienţi într-un beci ornat cu cepe şi usturoi, mileuri maramureşene şi două plasme imense. Una pe Realitatea TV, cealaltă pe ceva Discovery. Ne aşezăm stingheri la una din mesele de pe margine, de fapt nişte bănci pe sistem crîşmă americană de steak şi cartofi.