Tel Aviv vs Tanger
După o săptămână de discuţii, dezbateri şi muzică în cadrul Roots & Routes din Lille, mă găsesc, din nou, în aeroportul din Bruxelles. Având de aşteptat câteva ore bune, până la zborul spre România, m-am tot plimbat de colo colo. Ca orice om plictisit, cu ochii ţintă la orice mişcă, la un moment dat văd un copil mic, amish, cu nişte cârlionţi extraordinar de lungi aşteptând pentru check in. Mă îndrept spre tatăl copilului să-l întreb dacă îi pot face o fotografie. Nu fac doi paşi că în faţa mea apar trei poliţişti belgieni înarmaţi până în dinţi. Mă întreabă direct în franceză…
“Arrete monsieur. Quelle e votre intention?”
după un moment în care nu prea am înţeles ce se întâmplă mă regrupez în spaţiul lăsat liber, jumătate de metru pătrat, de cei trei poliţişti şi răspund politicos, dar pe un ton uşor iritat…
“Je veux à faire une photo”
“De qui ?”
“De l’amish garçon”
“C’est ne pas possible”
“Pour quoi ?”
“Parce qu’il y a un problème de international sécurité et nous vous on prit de ne pas photographie rien de vous droit. Vous peut photographie tous que vous voulez de vous gauches. Merci”
