Tu justiţie, eu nu?
Eram convinsă că, pe ultima sută de metri a campaniei electorale, vor începe şi scandalurile. Unii le numesc dezvăluiri, eu sînt ceva mai rezervată, pentru că de data asta mi-am promis să-mi păstrez căpăţîna pe umeri cu tot cu creieri în ea şi să încerc, cel puţin, să aleg în cunoştinţă de cauză.
Aşa încît, ca să înceapă săptămîna bine şi lumea să voteze scandalizată şi nu pe proiecte şi idei, hop şi cartea la vedere! O conferinţă de presă cu prea mult tam-tam din punctul meu de vedere, o carte, „Prădarea României”, a cărei soartă nu ştiu exact care e, atîta vreme cît nu se vinde şi pentru muritorii de rînd, noi ăştia, votanţii. Sînt mai multe lucruri neclare:
