Filminute devine mai global şi mai social ca niciodată
Ce-a de-a cincea ediţie a festivalului internaţional de filme de un minut, Filminute, se lansează cu 18 ţări reprezentate de cei 25 de finalişti.
Preşedintele juriului şi co-fondatorul festivalului, John Ketchum, este entuziasmat în privinţa multitudinii de culturi şi perspective reprezentate pe shortlist-ul Filminute 2010: „În fiecare an am avut o gamă largă de filme şi genuri, dar colecţia de anul acesta fără îndoială întrece orice aşteptări. Se observă o viziune întunecată şi înfricoşătoare asupra lumii printre lucrări, dar mai sunt de asemenea filme care conţin momente de înţelepciune contemplativă. În acelaşi timp, avem o cantitate fără precedent de umor sec în colecţie, pe care noi ştim că publicul îl va aprecia. În mod clar situaţia economiei globale are o influenţă asupra oamenilor creativi!”
Massive Attack şi The Editors în Competiţia Videoclip & Advertising la Anim’est 2010
Videoclipuri realizate pentru nume importante ale scenei muzicale internaţionale concurează anul acesta la câştigarea Premiului Anim’est pentru Cel mai bun videoclip, oferit de MTV. Alte 12 clipuri se află în competiţia pentru Menţiunea specială acordată Celui mai bun clip publicitar. Din juriul secţiunii Videoclip & Advertising fac parte, în acest an, designerul Cristian „Canu” Banu, senior copywriter-ul Ogilvy Corina Bompa şi compozitorul, producătorul şi artistul vizual Cristian Stanciu „Matze”.
Personalităţi marcante în juriile Anim’est 2010
Filmele selecţionate în competiţiile de lungmetraj şi scurtmetraj internaţional, film studenţesc, film românesc şi film balcanic – Balkanimation vor fi judecate anul acesta de două jurii alcătuite din personalităţi de prestigiu ale filmului european, invitate la Bucureşti special pentru a hotărî destinatarii premiilor celei de-a cincea ediţii a celui mai important festival de film de animaţie din România – anim’est, care va avea loc în perioada 8-17 octombrie 2010 la Bucureşti.
Criticul de film român Mihai Chirilov – directorul artistic al Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) şi curatorul Festivalului de Film Românesc de la New York; italianul Simone Massi – regizorul filmului Memories of Dogs, câştigător al Premiului pentru Cel mai bun scurtmetraj la ediţia din 2007 a anim’est; Phil Mulloy – unul dintre cei mai de succes regizori britanici de animaţie independentă ai ultimelor decenii; portugheza Regina Pessoa – cea care a consacrat o tehnică de animaţie cu totul specială, răsplătită cu numeroase premii pentru filmele sale prezentate în festivalurile importante din întreaga lume; şi olandezul Erik van Schaaik, regizorul Fantomei de la cinema, scurtmetrajul premiat cu Trofeul anim’est în 2009, vor alege câştigătorii premiilor pentru Cel mai bun scurtmetraj, Cel mai bun lungmetraj, precum şi pe cel al Trofeului anim’est, oferit unui film din secţiunea Scurtmetraj internaţional.
O istorie a filmului românesc în zece capitole
Avem nevoie de un canon al cinematografiei româneşti? Este necesar un volum care să propună un top ten al filmelor autohtone, de la începuturi şi până azi? Dacă da, cine este îndreptăţit să concretizeze aceste proiecte?
Iată numai câteva dintre întrebările pe care le ridică o carte precum Cele mai bune 10 filme româneşti ale tuturor timpurilor: stabilite prin votul a 40 de critici, lansată, în urmă cu două luni, de către Editura Polirom, în cadrul colecţiei sale „Cinema”. Este un volum colectiv, coordonat de Cristina Corciovescu şi Magda Mihăilescu. Subtitlul său răspunde din start la cea din urmă întrebare: doar criticii de film, cei care s-au dedicat acestei profesiuni şi refuză s-o părăsească în vremuri vitrege, sunt cei autorizaţi să realizeze un asemenea clasament.
Câştigătorul Palme d’Or intră în lupta pentru Trofeul Anim’est
55 de filme vor concura în 2010 pentru Trofeul Anim‘est, care recompensează, în mod tradiţional, cel mai bun film din competiţia de scurtmetraj a celui mai important festival de film de animaţie din România. În competiţia rezervată filmului studenţesc au fost selecţionate 51 de titluri nou-nouţe, produse de universităţi prestigioase din lumea întreagă.
“Iluzionistul” deschide Anim’est 2010
Iluzionistul / L’Illusionniste, filmul lui Sylvain Chomet realizat după ultimul scenariu al cunoscutului cineast francez Jacques Tati (1907-1982), deschide în forţă cea de-a cincea ediţie a Festivalului Internaţional de Film de Animaţie Anim’est, vineri, 8 octombrie 2010, la Cinema Patria din Bucureşti.
I found Russell Young
David Bowie “Space Oddity” (backstory: David Bowie as Ziggy Stardust, Earls Court, London 1973) – 2007 – acrylic and enamel screen print on linen.
Lou Reed “Walk on the Wild Side” (backstory: Lou Reed, “Transformer” Kings Cross, London 1972) – 2007 – acrylic and enamel screen print on linen
Street art-ul, între Geneză şi Apocalipsă
Dacă tot a scris Codin despre câteva dintre cele mai recente isprăvi ale lui BLU (de la Madrid şi Grottaglie, în Italia), mă simt obligat să vă recomand cea mai nouă animaţie a celebrului – şi misteriosului – artist italian (stabilit în Bologna), care din 1999 pictează clădirile, pieţele şi străzile lumii.
BLU nu este singurul creator de animaţii stop motion (“cadru cu cadru”) folosind graffiti, dar, după ştiinţa mea, este cel mai înzestrat şi, ca atare, cel mai cunoscut dintre toţi. De fapt, el nu animează doar desenele/picturile sale de pe ziduri şi alte suprafeţe urbane, ci – după cum veţi vedea – şi obiecte dintre cele mai diverse, ba utilizează chiar elemente de pixilation (animaţie stop motion cu oameni). Iar interacţiunile dintre cele trei clase prilejuiesc cele mai interesante momente ale filmelor sale.
BIG BANG BIG BOOM, animaţia pe care ţin să v-o prezint acum, a fost realizată în Argentina şi Uruguay şi propune “un punct de vedere neştiinţific asupra naşterii şi evoluţiei vieţii… şi asupra modului cum ea s-ar putea sfârşi”. Acest film, debordând de fantezie şi umor “evoluţionist”, dar al cărui final ne cam pune pe gânduri, este produs şi distribuit de artsh.it şi beneficiază de coloana sonoră a lui Andrea Martignoni, un excelent sound designer, pe care am avut şansa să-l cunosc la festivalul Muuuvi.
I found Rafał Olbiński
Coherent Episode
Cinemaul revelat în carte
Nu ştiu prea bine cine sunt the big guys care scriu Istoria, dar de un lucru sunt sigur: dacă printre ei s-ar număra şi Quentin Tarantino, lumea asta ar fi mult mai fun!
Nu pot să nu mă înclin în faţa curajului Editurii ART, care a început recent să publice, pe de o parte, scenarii cinematografice şi, pe de altă parte, romane grafice. Asta în condiţiile în care marea majoritate a jucătorilor de pe piaţa editorială autohtonă în cel mai bun caz bat pasul pe loc, în aşteptarea unor himerice vremuri mai bune.
Deocamdată, să vorbim despre primul domeniu amintit. Ce este un scenariu cinematografic? Un fel de “schelet al nuvelei filmului”, cum scrie criticul Cristi(an) Mărculescu în prefaţa cărţii cu pricina, dar nicidecum “un roman bazat pe un film”, care reprezintă, în opinia sa, “un act noncultural de merchandising” sau “o lectură obligatorie pentru fanii filmului şi maculatură pentru restul populaţiei alfabetizate”. Şi nu pot să nu-i dau dreptate, atâta timp cât pe rafturile bibliotecii mele încă mai adună praful câteva “novelizări” de duzină după serii SF celebre, de care eram foarte mândru prin adolescenţă…
Deşi în Vest scenariile unor filme mari se vând ca pâinea caldă (ce-i drept, şi pentru că acolo numărul de aspiranţi la statutul de scenarişti este mult mai mare decât aici, unde această “breaslă” încă este confundată cu cea a… scenografilor), editurile noastre – exceptând oferta online – nu s-au aventurat până acum să publice decât, ocazional, proze ecranizate sau “scenariile literare” ale unor regizori locali cunoscuţi (dar care habar n-au să scrie scenarii…). Editura ART deschide drumul cu Quentin Tarantino (regizor care în ultimele decenii a dus cool-ul cinematografic la apogeu), însă nu cu scenariile unor filme clasice precum Reservoir Dogs sau Pulp Fiction, care de peste 15 ani sunt bestselleruri (nu doar) în spaţiul anglo-saxon, ci cu ultimul draft (datat de autor în 2 iulie 2008) al celui mai recent op tarantinean, Inglourious Basterds (2009). Un film care până în februarie a.c. (când a apărut volumul la noi) acumulase 54 de nominalizări şi 56 de premii (printre care unul la Cannes, un Glob de Aur, un Oscar şi un BAFTA) – nu le-am numărat eu, ci redactorii editurii…









