Creştina-m-aş şi n-am cui!
Am fost plecată o vreme din ţară şi m-am bucurat. M-am întors şi lucrurile s-au reaşezat în realitatea nu numai televizată, dar şi în cea de zi cu zi, anormală pentru un om ieşit de aici şi dus pe alte meleaguri.
Cînd am plecat începuse deja să mi se facă silă de mămăliga dată în clocot, dar nefiartă bine din politica bucureşteană. Cînd m-am întors, am găsit-o prinsă de ceaun, neagră şi urît mirositoare.
Credeam că una dintre libertăţile individuale e să îţi alegi sau nu religia, credinţa neputînd fi dictată la orele facultative din sistemul nostru educaţional. Credeam, la fel, că a fi o minoritate în România nu înseamnă a nu te bucura de drepturile individuale pe care le are orice cetăţean.
Ce să mai cred însă cînd însuşi preşedintele (ales prin vot) vine în faţa parlamentarilor (aleşi prin vot) şi spune că romii ar trebui să se creştineze? Care e diferenţa între tocmai acest îndemn şi propunerea lui Adrian Cioroianu de a duce toţi romii în deşert? Una singură: că fostul ministru de externe şi-a cam dat demisia, dar preşedintele nici măcar nu şi-a cerut scuze. De demisie nu poate fi vorba, pentru că, nu-i aşa, nu lăsăm poporul singur în ghearele crizei.
Cînd însă poporul întreabă acelaşi preşedinte dacă va mai candida sa nu, Traian Băsescu răspunde simplu: „Întrebaţi-l pe Dumnezeu!” Şi dacă nu suntem creştini?!
Îmi doresc un preşedinte care să mă protejeze altfel decît prin a-mi da indicaţii cu privire la libertăţile mele, de a crede sau de a mă informa, de a selecta glumeţii din jurul meu sau chiar de a alege. Pe un altul.
Uuuu!Dana a spart gheata! Si in plina febra electorala, debuteaza cu o pasa acida inspre presedintele tarii, care preia cuvantu, il plimba printre carpati si… si… si …. rateaza la nesfarsit calificarea la Cupa Bunului Simt!!!
Hai noroc si la mai mare!
da da…şi cred că abia începe. io propun trezire oficială, mai întîi la noi, apoi şi mai sus
[...] citeşte tot articolul [...]